martedì 4 dicembre 2012

Sante Lussie te ete dal digjtal




Di cualchi an lis robis a jerin propit cambiadis e par chest, Sante Lussie e Bruneto, il so mus, a pensavin cemût fâ par no scanâsi, le gnot de lôr fieste, par puartâ i zuiatui ai fruts.
Tancj di lôr aromai no stavin plui tes cjasis di une volte cu lis scjalis di fûr, un puiûl e un grant curtîl. A Jerin lâts a stâ intai palaçs, che a vevin tirât sù di cualchi an fûr dai paîs.
Al jere masse faturôs, pe sante e pal mus, lâ sù e jù par chês scjalis, fûr e dentri di chei assensôrs e dut par puartâ lis pipinis, i balons, i ordenadôrs, lis playstation. Insome ce che a domandavin chei fruts.
Pense che ti pense, une dì, a Bruneto, i jere tornât tal cjâf ce che i contave il so mestri cuant che al leve a scuele. Il mestri ur contave la storie di un mus che, se al ronave in Americhe, lu sintivin, tal stes moment, ancje a Plasencis, Feagne, Buje… insome, par dut il mont. Bastave dome che dongje di lui al fos stât un fîl e di chê altre bande, là che lu sintivin, un telefon.
Ma cemût, podevie le ronade saltâ dentri intun fîl e po sintîsi cussì lontan? Nuie pôre al veve sclarît il mestri ai siei scuelars. Cuant che al rone un vuestri fradi mus, la ronade dome si sint, ma no si viôt. E se voaltris o fossis bogns di cori cu la sô buride, al veve zontât, nissun us podarès viodi nancje voaltris.
Sante Lussie, forsit propit parcè che e jere une Sante, e veve capît subit lis intenzions di Bruneto: metisi a cori ducj i doi a dute buride e magari di rive jù, par lâ vie plui spedîts de saete. Cussì, a saressin podûts deventâ invisibii, come le ronade di chel mus merecan.
E veju là ducj i doi, tal an 2000, le gnot de lôr fieste, a cori come mats, a Feagne, jù pe rive De Perarie a dute buride. E par che dut al lessi ben, a la fin dal sbassament, a vevin metût un fîl che ur veve imprestât un agnul, par saltâ dentri e podê tacâ il lôr viaç.
E cumò, chei doi “inventôrs”, cui al podevie fermâju dentri tal fîl cun ducj i zuiatui, ma cence il pinsîr di lâ sù e jù pes scjalis o fûr e dentri dai assensôrs? Ma cemût podevino chei doi biâts, a chê velocitât, lassâ i zuiatui a chei fruts?
Nuie pôre!
Sante Lussie ur veve mandât la spiegazion te pueste eletroniche – des maris o dai paris a secont il lûc de email che vevin scrit lis canais – dulà che e spiegave ce che lôr a vevin di fâ in chê gnot.
Dopo cene, cussì al jere scrit, dôs oris prime de mieze gnot, vês di piâ il monitor dal ordenadôr di vuestri fi. Cui prin, cui dopo, al viodarà comparî le mê figure e chê di Bruneto. Nô, di là dentri, us fasarìn viodi i zuiatui un par un. E met câs che tô fie vedi domandade une pipine, tu as di fracâ su la letare P de tastiere; invezit, su la letare B se al è un balon, su la C se al è un computer, o PST se al vûl la playstation. Subit le stampant, che tu âs di tignî piade, e tacarà a fâ un rumôr di bussulot. Ma nuie pôre: planc planc a tacaran a saltâ fûr de sô bocje, invezit dai sfueis, i zuiatui pal to canai.
E je vere, di cualchi an, Sante Lussie e il so mus, cui tramais de modernitât e àn propit comedadis lis robis. E contentin i fruts cence spacâsi le schene. E pûr, la sere de lôr fieste, no viodin la ore di finî il lôr lavôr dentri i fii e tornâ in chês pocjis cjasis abitadis dal paîs, là che al è un curtîl, lis scjalis cul puiûl.
Dome li, Bruneto al podarà rumiâ chel fregul di fen e le panole che i lassaran i fruts sul scjalin, bevint tal seglot un got di aghe frescje. E Sante Lussie, par parâsi dal frêt, e podarà gloti ben planc chel misurin di sgnape che il pari di un frut i varà lassât su le taule.

Nessun commento:

Posta un commento